Cât o costa o bucată de gard? Da, dar toate?

Extras dintr-un dialog dintre doi frați care vorbeau uitându-se cu curiozitate spre un gard din fier care se întinde pe vreo patruzeci de metri:

– Mă, tu îți dai seama, dacă ai duce-o la fier vechi… oare cât o costa o bucată din aceasta de gard?
– Da, mă, dar dacă le-ai duce pe toate?

Lăsând gluma la o parte, umbla zilele acestea un articol prin online despre perioada necesară economisirii a 2500 de lei. Aș duce discuția ceva mai departe, respectiv la întrebarea „cât costă să-ți faci o casă?”.

Este unul dintre visele mele, să-mi configurez și să-mi construiesc o casă de la zero cu materiale moderne care deși bănuiesc că sunt mai scumpe, pe termen lung își vor returna valoarea investiției prin costurile scăzute la consum. Cam așa, cum face Cristi Șerb (criserb.com).

Probabil pentru majoritatea dintre voi ar putea suna mai bine ideea de a cumpăra o casă gata făcută. Ori ideea de a vă afla în poziția efectuării unei căutări în Google după vile de vânzare în București, sau Cluj-Napoca sau Timișoara, ori alt oraș mare.

Dacă suntem realiști și calculăm care este perioada de timp necesară strângerii sumei de 4500 de lei (echivalentul a o mie de euro) să zicem, realizăm că, chiar și cu un venit mediu spre ridicat, achiziționarea unei case – cu atât mai puțin construcția acesteia – pare departe de realitate. Și atunci ce facem?

Eu văd două opțiuni mari și late – ambele cu dezavantajele ei – asta dacă nu luăm în considerare posibilitatea unei moșteniri, cămătarii sau afacerile la negru care ar putea furniza suma necesară într-o perioadă foarte scurtă de timp:

  • Strângi din dinți câțiva ani buni – fără sucuri în oraș, fără ieșiri, fără concedii. Perioada s-ar putea să se întindă pe mai mult de zece ani și e greu aplicabilă în cazul cuplurilor cu copii. Nu știm ce va fi peste zece ani.
  • Faci un credit – și plătești lunar la fel cum ai plăti chiria. Baiul e că moneda ar putea crește, iar dacă îți pierzi locul de muncă riști să nu poți plăti rata, deci să pierzi apartamentul.

Ș-așa-i rău, ș-așa nu-i bine.

Etichete: ,

3 comentarii

  1. Prima varianta dureaza mai mult. :-)) Calculat deja. Si fara sucuri si iesiri, tot nu o sa reusesti. Plus ca undeva trebuie sa traiesti si ai si acolo cheltuieli. Plus cheltuielile neprevazute. Si 10 ani de zile sa nu mergi in concedii, sa nu iesi din casa, e prea mult. Mai apare un copil, o amenda, se strica ceva la masina, etc. Nu ii o solutie realista sa-ti aduni bani de casa dintr-un salar mediu. 🙂 Mediu = 1200-2000. Lei.

    Cu creditul e putin mai ok. Trebuie sa-ti aduni doar vreo 3-4k euro pt avans si un renovat. 3-4k daca vrei un apartament cu una doua camere. Daca vrei o casa mai mare, ai nevoie de vreo 10k euro, depinde de banca si de credit.

    Eu de ex optez pt prima casa. Nu am in plan sa-mi lungesc ratele pe 30 de ani, dar e cea mai ok solutie momentan. Rata lunara + pus bani de-oparte din freelancing si pt plati anuale mai mari, gen rata pe-un intreg an.

    PS: daca iti faci vreodata credit, fa in moneda in care esti platit. 😉

    1. Bun. Cum faci dacă rămâi fără loc de muncă, văzusem că există o perioadă de grație? Sau pui niște bani la saltea și pentru posibilitatea aceasta, înainte de a lua creditul?

  2. Exista asigurarea, care e defapt acea garantie de cateva luni de care zici tu. Partea cu banii la saltea tine de cum isi face fiecare economii. Eu de ex prefer sa imi fac credit pe 30 de ani pt a avea rata mai mica. In caz ca raman somer, sa pot face mai usor rost de bani pt a plati rata, daca ajung in situatia aia.

    Cea mai sigura varianta e ca lunar, pe langa rata, sa pui bani de-oparte pt:
    1. chestii neprevazute
    2. bani de rate pe termen lung(aduni 10-20.000 intr-un an 2 apoi platesti ca sa ti se reduca perioada)
    3. bani de rate pe termen scurt. (aici ideea e sa ai tot timpul banii pt a plati macar vreo 3-4 rate)
    + ca odata la jumate de an sau un an(nu mai tin minte exact) trebuie sa platesti ceva taxa in plus care e cam dublu unei rate, chestie care te poate arde la buzunar daca uiti de ea. 🙂

    Eu cel putin cam pe principiul is. Cat mai safe. 🙂

    Da no, depinde de fiecare cat castiga si cat poate sa-si puna de-oparte.

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.