Între frică și respect o graniță subțire dar nu insesizabilă !

  Discutam cu un prieten și printre alte subiecte atinse am comentat și pe marginea emisiunilor Tv și am ajuns la o nemulțumire de a mea în legătură cu o întâmplare dintr-o emisiune vizionată recent, mai exact un episod al emisiunii „Cireașa de pe Tort” la care au fost invitați Silvia Dumitrescu, Geanina Corondan, Daniel Cruceru și Cătălin Smărăndescu.

  Probabil că majoritatea îl cunoașteți pe Cătălin Smărăndescu ca fiind bodyguard-ul domnului Becali, împlicat și în scandalul din care George Becali s-a ales cu câteva luni de pușcărie.

  Eu am prins doar episiodul în care Daniel Cruceru a gătit și câteva secvențe din următorul episod în care Cătălin Smărăndescu urma să o facă. Cel din urmă avea mereu ceva de spus în cazul felului de mâncare pe care Daniel o aducea și a notat ca fiind o mâncare bună doar unul dintre cele trei sau patru feluri pe care acesta le gătise, toate fiind vegetariene.
  Domnul Smărăndescu nu rata nici o ocazie să își afișeze cunoștințele în domeniu menționând numărul de proteine și grăsimi conținute de mâncarea adusă.

  Din respect pentru invitații săi Daniel Cruceru îi servea domnește chiar și după nazurile făcute în special de Cătălin Smărăndescu.
  La ceea ce vroiam să ajung este că în cazul domnului Smărăndescu majoritatea nu aveau „tupeul” sau îndrăzneala să discute liber cu acesta cel mai probabil din vina mărimii (sau lățimii).

  În secvențele despre care vorbeam mai sus deși masa arăta modest atunci când Cătălin Smărăndescu a gătit toată lumea îl lăuda iar una dintre doamnele prezente a spus în glumă ceva de genul „Trebuie să mâncăm tot că ne bate” atunci când „bucătarul” era absent de la masă.

  Nu sunt de acord cu această adresare, în cazul meu prietenii știu de ce că atunci când vreau să îmi expun punctul de vedere o fac într-o manieră civilizată dar acesta (punctul de vedere, zic) nu este afectat de mărimea persoanei cu care discut. Vorbesc liber cu orice om și mi se pare corect ca atunci când ai ceva de spus să o faci oricare ar fi persoana cu care discuți.
Ei, în emisiunea Cireașa de pe Tort toți invitații i se adresau domnului Smărăndescu cu un anumit ton care se diferenția de cel pe care îl foloseau între ei, s-a format un grup, un grup amical din care Cătălin Smărăndescu era exclus și asta se vedea. Datorită aerelor pe care și le dădea și tot odată felului de a își expune părerile și dorințele.
  Dacă ai brandu` de 50 de cm nu înseamă că ești mai presus ca mine sau ca orice altă persoană. Nu suport persoanele care se manifestă în acest fel, și nu caracterizez o persoană în funție de greutate sau de masa musculară (în plus mușchi != întotdeauna putere).

  În discuția purtată cu amicul meu a fost adus și Cătălin Moroșanu care de asemenea este un om dezvoltat în ceea ce privește masa musculară. Dar acesta nu se folosește de felul în care arată pentru a manipula oamenii, și nu mă refer la spot-urile pe care le făcea atunci când spunea că îl rupe pe Xulescu ci în viața de zi cu zi. Deși nici în cazul acestuia nu putem omite felul în care se manifestă oamenii din jurul lui fiindcă este cine este (un luptător K1) iar un bun exemplu în cazul acestuia ar fi cei de la Dansez pentru Tine, cei din juriu care îi acordă un tratament special și chiar și Mihai Petre discută mai „domol” să spun așa, cu acesta.
Da este adevărat, nu i s-au dat note mai mari, nu au fost neîndreptățiți ceilalți concurenți dar diferența se observă „în atmosferă”.

  Nu am nimic personal cu cei de mai sus, aceștia au fost doar niște exemple luate la întâmplare iar ceea ce am spus se aplică în cazul multor persoane.

  Ca ultimă idee vreau să spun că am un dispreț total față de pupincuriștii care tratează persoanele de acest gen într-un mod special sau le este frică să se exprime în fața acestora, frică sau cum spun unii „respect”. Între frica față de un om cu, care ești obligat să dialoghezi și respectul față de acesta este o graniță subțire dar „poziția” în care te aflii poate fi identificată din limbajul corpului sau din felul în care vorbești și te manifești.
Dacă te încadrezi stilului acesta de oameni ești prost. Da, ești prost cu diplomă și nici un cuvânt nu ar putea să te descrie mai bine.

PS: O scurtă povestioară care se leagă vag cu ceea ce am spus mai sus: În școala generală am avut parte într-un semestru sau un an școlar de un profesor care intrase de mult în pensie, provizoriu. Mircea îl chema, profesor de biologie. Un bătrânel scund, slăbănog îmbrăcat cu haine de tip vechi (pantaloni cachii în combinație cu un pulover peste o healncă) cu ochelari mari și groși și un adânc miros de Carpați (țigări Carpați).

  Acest om a reușit să ne pune la respect din prima zi în care a venit la oră. Deși eram zburdalnici și nu erau multe ore la care tăceam pe durata întregii ore de curs profesorul de biologie ne articula folosind note slabe chiar și la cea mai mică abatere. Îmi amintesc că notă mai mare de opt nu dădea, o prostie după părerea mea, eu nu accept treaba cu „Zece e pentru profesor” dar acesta se pare că era un adept al acelei zicale.
Printre toate trăsăturile, domnul învârstă fiind avea o adevărată colecție de glume unele fiind bune și altele mai puțin bune sau chiar proaste.

  Iar printre povestioarele sale scurte dintre lecții și ascultări ne-a povestit că în tinerețe obiușnuia să pună elevii în geam (pe cei ce greșeau amarnic/făceau greșeli drastice) cu, carnetul de note în mână să strige „Sunt prost cu diplomă !”, iar oamenii de pe stradă aveau onoarea de a îi admira elevului actele care atestă cele spuse.
De acolo vorba „Ești prost cu diplomă”.

Etichete: , , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.