La granița dintre Critica și Critica constructivă

  Critica și Critica constructivă sunt doi termeni total diferiți iar în ultimul timp granița dintre aceștia este tot mai insesizabilă astfel m-am gândit că ar fi momentul să sar eu cu o explicație „așe” în stilul meu.

  Când spui Critică te gândești la procedeul de analizare și dezvăluire a defectelor, greșelilor sau lipsurilor unor persoane, unor lucruri, ale unor stări ș.a. însă critica se referă tot odată și la a arăta cu răutate sau exagerare lipsurile/defectele cuiva sau a ceva.

  Pe când Critica constructivă se referă la procedeul de analizare și dezvăluire a defectelor, greșelilor sau lipsurilor ale unor persoane, ale unor lucruri, ale unor stări ș.a. arătând cauzele și mijloacele de îndreptare.

* Definiția completă poate fi găsită pe DexOnline.ro.

  Am observat că se fac confuzii în cazul celor doi termeni. Pe șleau prin critică evidențiem părțile greșite a ceva însă nu o putem numi critică constructivă doar dacă pe urma acuzațiilor/criticilor aduse de noi acel ceva s-a corectat ori s-au luat măsuri în acea privință.

  Un bun exemplu sunt Cârcotașii a căror treabă e să critice, să găsească greșeli pe care să ni le prezinte într-un mod comic însă constructiv.
  Legat de asta un al doilea exemplu ar fi ProTv-ul care după ani în care prezentatorii au fost „faultați” pentru micile greșeli pe care aceștia le-au făcut a ajuns la o performanță de invidiat fiindcă grija prezentatorilor față de greșelile pe care le fac în direct a fost tot mai mare iar o dată cu asta evoluția lor a fost evidentă. Așadar Huidu și Găinușă de la Cronica Cârcotașilor sunt exemplul perfect pentru o critică constructivă cu rezultate.

* Alexandru Pircalaboiu a.k.a. RiviOnze este cel care mi i-a adus în vedere pe Cârcotași și tot odată omul care crede că aceștia sunt în regresiune.

  Să critice poate orice momârlan însă pentru o critică constructivă ai nevoie de ceva cunoștințe în domeniu ;-). Iar ca și sfat pentru „blogărime”: Un blogger bun se diferențiază de totalitatea acestora prin calitatea de a știi să accepte critica constructivă și să învețe respectiv să se se modeleze în funcție de aceasta pentru un rezultat mai bun !

Etichete: ,

7 comentarii

  1. Când am spus că granița dintre cei doi termeni este tot mai insesizabilă m-am referit în special la persoanele acelea care aduc diferite acuzații crezând că o fac cu scopul de corectare iar utilizatorul de rând nu deosebește sfatul sau critica constructivă de critica din topor să-i spun așa, deja ăsta-i alt subiect și nu vreau să mă afund în exemple. Cred că ai înțeles unde bat :-).

  2. n-am avut in plan nici o secunda sa critic constructiv. in primul rand nu m-am adresat lor. este o parere, care mi-o asum. nu-i consider demni de respectul meu. e usor sa razi de greselile oamnilor din media, si ei nu sunt nici pe departe funny

    daca imi urmaresti blogul poti vedea usor ca stiu sa accept critica, fie ea constructiva sau nu. pana la urma nu trebuie sa dai explicatii daca nu consideri ca-si au locul.

  3. RiviOnze nu te-am menționat acolo pentru critica pe care le-o aduceai tu cârcotașilor ci pentru că tu prin tweet-ul dat de tine m-ai făcut să îi adaug subiectului pe care vroiam să îl scriu de câteva zile și printre altele am menționat și părerea ta în ceea ce îi privește pe aceștia.

    Critică constructivă fac ei și asta vroiam să scot în evidența (sau mă rog făceau după părerea ta). Oricum mulțumesc pentru atenția acordată !

  4. Bogdan, in mare parte sunt de acord cu tine. Insa hai sa-ti spun cu ce nu sunt de acord. Exista o anumita companie de telecomunicatii (nu precizez) care la un moment dat in drumul lor spre glorie s-au gandit ca o buna modalitate de a critica este aceea de a-si scoate cei mai slabi angajati in fata restului colegilor la fiecare sfarsit de luna pentru a-i „mustrului” public. Cred ca suntem amandoi de acord ca asta nu este cea mai buna decizie. Daca ai ceva de obiectat fata de subalternul tau, il iei frumos de urechi, il duci in birou si acolo il poti da cu capul de pereti pana o sa invete sa nu mai faca. Dar nu mai suntem in primara ca sa ne bata d-na invatatoare cu aratatorul la fundulet in fata clasei.
    Carcotasii fac un fel de critica, semi-constructiva, in paralel asigurandu-se ca de cei criticati rade tot poporul, chiar si ala cu 4 clase, chiar si ala cu 2 facultati, dar care n-a stat vreodata in fata unei camere de filmat.
    Sper sa ma fi facut inteles, e o vraiste de idei in capul meu. :D

  5. @Vlad Olteanu: înțeleg ce vrei să spui foarte bine și sunt de acord însă acesta a fost unul dintre exemplele cele mai bune găsite într-un timp scurt, un exemplu care să „prindă” la toată lumea. Pe cârcotași îi cam știu toți nu ? Uite că prin asta am reușit să fac lumea să înțeleagă ceea ce vreau să zic. Dar sunt de acord cu tine însă Cronica Cârcotașilor trebuie să nu uităm că este o emisiune de divertisment lucru care spune multe.
    Mulțumesc pentru completarea adusă articolului :-).

  6. Critica constructica este clar cea mai de dorit, dar in principiu nimeni nu ne este dator cu o critica constructiva si nu putine sunt cazuri in care se platesc bani grei pentru aceasta critica constructiva (sub forma de consultanta pe probleme de imagine); daca suntem baieti isteti putem sa ne invatam lectia si dintr-o critica simpla…

    @Vlad: Si sincer sa fiu eu sunt de acord cu acea practica; daca ai gresit asuma-ti raspunderea inclusiv de a fi facut de ras in fata colegilor; vrei ca acest lucru sa nu se mai intample, trage mai tare; nu poti, da-ti demisia si du-te la sapa.

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.