Publicitate: omitem și ne inspirăm

Plimbându-mă, văd în vitrina unei farmacii semnul stop cu mesajul „1000de produse GRATIS”. Am rămas fixat pe expresie și am rumegat-o până acasă, unde m-am interesat și am aflat că reclama face parte dintr-o campanie a farmaciilor DONA.

Legea 363/2007 clasifică practicile comerciale înșelătoare în două categorii, după cum acestea rezultă dintr-o „acțiune înșelătoare” sau, după caz, dintr-o „omisiune înșelătoare”, și cuprinde și o listă a practicilor comerciale considerate incorecte în orice situație, tocmai pentru că sunt înșelătoare.

 

Ce ne interesează pe noi:

 

  • Descrierea falsă a unui produs ca fiind „gratis” sau „fară costuri”, consumatorul fiind în realitate obligat să suporte unele costuri.

De aici. Recomand citirea întregului articol!

Nu e prima și nici ultima reclamă de acest gen, dar au devenit obositoare.

Făcând o paralelă cu vremurile de acum zece ani – vorbim în continuare despre domeniul publicității – parcă strictețea legilor de atunci nu ne prindea rău, chiar dacă eram mai încuiați. E o piață saturată de prea multe materiale, prea colorate – de unde s-a născut și reversul „less is more”. Amplasate ostentativ și în număr prea mare, în prea multe locuri – multe dintre ele prost gândite, în goana de a atrage atenția publicului, în timp ce acesta devine tot mai imun la materialele de acest gen.

Se practica lipirea unui număr extrem de mare (25 – 50) de afișe A3 cu același conținut, într-un singur loc, pe un singur panou. Cei de la Reset Media (agenția care se ocupă de contul Money Street) duc procedeul la un alt nivel:

Reset Media - Money Street

Părerea mea, așa s-a născut publicitatea BTL (below the line).

Când nu risipesc banii clienților, agențiile fac campanii pentru care se „inspiră exterior”. Exemplul de astăzi, cazul despre care se vorbește cel mai mult în online zilele acestea, McCann București și MRM România cu campania „Bucharest not Budapest” pare-se inspirată de campania 1 DECEMBER:

În încercarea de a le lua apărarea celor de la McCann, cineva de pe Twitter (chiar n-am fost pe fază cine) motiva greșeala acestora cu faptul că cei de la 1DECE.ro au avut o campanie prost promovată/necunoscută. Ei bine, în carte zice că atunci când vrei să implementezi o idee – oricât de unică ți s-ar părea, mai întâi o cauți în piață ca să nu fi fost deja implementată. Iar dacă există sub orice formă, oricât de obscură sau nepromovată ar fi, nu ai voie să o copiezi.

Există însă și exemple de „așa da”: FSPAC (facultatea la care învăț) își face reclamă în mall:

poster mall FSPAC

E un prim pas, având în vedere că până acum nu se promovau de nici o culoare. Poate în acest fel vor veni mai mulți studenți dintre care, cu ajutorul examenului de admitere, vor rămâne doar cei potriviți – despre ce vorbeam în articolul cu admiterea.

Etichete: , , ,

5 comentarii

    1. Aleg să scriu după vechile reglementări – nu după cele impuse datorită unor împrejurări (dacă prostimea scrie ‘nicio’ atunci ‘nicio’ să fie corect).

      Nu că mi-ar întări argumentația, dar unii dintre profesorii de la FSPAC aleg să scrie „nici o” respectiv „nici un” despărțit, având argumente solide pentru asta.

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.